luni, 26 noiembrie 2012

Zece pasi desculti

Zece pasi desculti ai sufletului meu
inaintau fara urma
cioburi desprinse
dintr-un pahar de cristal
unic
alergau sa-mi prinda
la timp amurgul.
Un pahar de cristal 
din care sa bei
din care sa iei
putin cate putin
inserarea.
Acest corp care si-a uitat
Cantecul
si mai ales reflexia luminii
ce-mi lasa impresia
ca pot fi
agatata de coltul unui suras
pregatita sa fug
de mine
Noaptea aceasta
cu toate defectele ei
prea neagra,
prea amara,
prea instelata
pentru hotii de cuvinte ascunse.
Eu ,tot eu
pasarea
lebada ce trece pe apa
ducand pe retina
umbra unui pahar de cristal
unic 
din care m-ai baut.
Zece pasi desculti 
te pierd
inca mai cred
inca mai vreau
inca mai sunt
ora acestui inceput.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu